Mereu ma intreb :,,De ce eu?''De ce trebuie eu mereu sa sufar pentru altii?.Stiu ca sunt o persoana sensibila si pun la suflet orice lucru minor...in privinta asta ma urasc...Stiu...sunt prea aspra cu mine.Cand vad atata indiferenta in jurul meu as vrea sa urlu .Mereu eu sunt cea care le da tuturor celor din jurul meu sfaturi atunci cand au nevoie,dar am observat ca nu sunt in stare sa ma ajut singura.Stiu ca inca sunt mica si ca odata ce voi creste voi mai suferi .
Ma simt vinovata pentru atitudinea celor din jurul meu pentru ca eu m-am inchis in mine si nu le-am acceptat ajutorul...poate acum nu mai eram in starea asta.Am ales sa sufar in tacere si sa merg mai departe chiar daca am lasat in urma mea lucruri neterminte.Sa dau timpul inapoi nu pot.
Sunt constienta de schimbarea mea in rau...eu nu eram asa ...acum plang din orice,sunt trista mereu,abia daca schitez un zambet asa de gura lumii...
Printr-un singur cuvant as putea exprima ce imi doresc: ,,vreau''.
Vreau ca totul sa revina cum era odata .Cei din jurul meu s-au saturat sa auda aceasi replica :Voi fi bine! Chiar si eu m-am saturat.
Raspunsul la intrebarea mea undeva inauntrul meu exista ...poate nu am cautat unde trebuie...Dar realitatea...este asa dura .Stiu ca voi trece peste...va fi greu...dar voi imi voi reveni cat mai curand.