Time passes

Se spune că "Timpul" le rezolvă pe toate. El este cel care vindecă orice rană. El este cel ce repară.

Timpul ne “ajută” să uităm.
Timpul trece, deşi uneori ne-am dori să se oprească măcar puţin.
Timpul ne reaminteşte că viaţa este efemeră.
Timpul ne reaminteşte că nu suntem nemuritori.
Timpul ne înveseleşte.

Timpul aduce un zâmbet şi tot el îl poate şterge de pe buze.
Timpul schimbă oameni.
Timpul are grijă ca fiecare dintre noi să aibă momentul său de strălucire.
Timpul este cel ce “face oameni mari din nişte copii”.
Timpul este cel ce usucă lacrimi, fie ele de fericire sau tristeţe.
Timpul slăbeşte sau întăreşte relaţiile dintre oameni.

Timpul este cel ce ne învaţă.
Timpul este cel ce ne face să uităm ce am învăţat.

Timpul ne face înţelepţi.

Timpul este singurul lucru care se pierde într-adevăr.
Timpul e veşnic acelaşi, asemenea lui şi în repaos etern ca şi spaţiul.

Tic-Tac! Timpul trece! Ai trăit? Dacă nu, cred că ar fi timpul să începi să trăieşti fiecare clipă ca şi cum ar fi ultima, pentru că nu ştii când se termină nisipul din clepsidră.

Nobody is perfect!

Si ce daca nu ne-am nascut perfecti .
Nu poti realiza totul la perfect . Numai la mate cand iti da fix ! Dar si acolo trebuie sa faci mai intai multe incercari pana ajungi la rezultatul propus . 
De ce trebuie sa spui mereu ca vrei sa fii perfecta ?
De ce ?
De unde atata perfectiune ? De unde sa izvorasca atata ? 
Cand te referi la " perfectiune " , te gandesti ca e la exterior . Prin felul cum arati , aspectul ? 
Sau doar la ceea din interior . Cum esti tu la suflet ?
De ce te prostesti pe zi ce trece zicand ca " Vreau sa fiu perfecta !! " .Stii ceva ? 
Daca vrei ca lumea sa te placa . Nu conteaza cum arati . Conteaza cum esti la suflet si la ce ai in cap . Daca ai un suflet bun , mereu o sa gasesti pe cineva pe care sa te bazezi . Sa ai pe cine plange la greu . 
Si cu frumusetea asta e dificil ! 
Stii ceva ? 
Fiecare om de pe pamant e frumos in felul sau de a fi ! Fiecare are ceva frumos in el si se deosebeste cu ceva fata de altii .

Simti ..

Inima iti bate intr-un singur ritm, corpul ti se misca pe o singura unda, gandurile se opresc si totul in jur se amesteca: culori, forme, alte sunete, toate devin un amestec omogen care nu mai inseamna nimic.
Un singur minut se prelungeste la infinit, o senzatie de libertate se multiplica cu fiecare secunda trecuta.
Inchizi ochii si te lasi purtat de o mare fluida de sunete, simti intensificata fiecare nota, auzi incrustat parca in corp fiecare cuvant.
O senzatie carnala vibranta,placuta ; relaxare a creierului, energie fizica nelimitata, senzatie de vid, de eliberare de material, de plutire. Detasare. Simti iar acea senzatie de absolut pe care numai muzica ti-a dat-o intotdeauna, acea placere amortita, acea congestionare a trupului intr’un dans energic si pasional. Simti cum sufletul preia controlul nu numai al corpului dar si a tot ce te inconjoara.
Totul se misca odata cu tine, inima ta bate in infinitul necunoscut, rasuflarea ti se aude din undele sonore.
Sangele iti pulseaza muzica in tot corpul depasit de sentimentele superioare unei existente cotidiene. Simti cum acordurile inghetate ale pianului ti se scurg in tot corpul si iti fac fiecare milimetru al trupului sa tresara, sa se incordeze. Picaturile reci explodeaza in note arzatoare care iti topesc simturile si a caror caldura iti insufleteste corpul.
Simti cum te prabusesti intr’un abis desavarsit, neconditionat, fara limite, perfect. Abis al exitentei eterne.
O senzatie intensa de panica, de necunoscut, de entuziasm, de putere, de dorinta, de durere, de placere, de iubire, de amagire.

Traiesti ca sa simti , iar muzica te face sa simti ca traiesti.

Viata ca un film

Credem ca viata e chiar un film ?

Razi , plangi .. dai de multe probleme . Incerci sa le impaci pe toate..nu-ti iese .Te chinui din greu si tot nu . Cand tii lumea mai draga atunci dai si de belele . Oare cum ar fi sa ne filmeze cineva toate starile prin care trecem si sa le punem de la un capat la altul .Cum ar fi sa-ti faci filmul vietii. Si sa vedem .. "Uite ba ala/aia eram eu ? ." sau " Cum am putut sa fiu atat de prost/proasta?", "Ce-am facut frate ?" ,"Bai da nu mi-am dat seama " .
Atunci ne-am vedea cu adevarat cum suntem.Nu cum ar spune altii .Atunci vezi tu lucrurile cum stau.
De cate ori ne repezim sa schimbam realitatea, actionand asupra celor din jurul nostru, de cate ori alergam innebuniti sa schimbam circumstantele este ca si cum la cinematograf ne-am repezi sa schimbam filmul prin actiuni asupra ecranului. 
Cand mergi pe strada si vezi oameni plimbandu-se , unu ca duce catelu sa se pise ,altul fumand o tigara , altu' cu o lada de bere .. totul e un film .
E un film in care noi traim si in care noi ne jucam fiecare rolul, unii mai bine si altii mai rau. Spectatorii sunt cei de langa noi, de asemenea, si ei actori de film in celelalte filme ale vietii lor. Asa ne intrepatrundem si suntem unii langa ceilalti intr-o distributie imensa.viata e ca un film, iar filmul ca o viata. Iar noi actori, priviti de niste camere de filmat … nevazute.
Iar de cele mai multe ori, viata bate filmul …