Ok..probabil ca odata si odata va trebui sa-l uit pe A.Pentru mine A a fost marea iubire,profesor si dusman in acelasi timp.Profesor pentru ca ma invatat ce este iubirea adevarata,pentru ca m-am maturizat incercand sa obtin iubirea lui si un dusman pentru ca ma facut de mii de ori sa sufar,ma facut sa spun de vreo 10 ori ca il urasc si nu mai vreau sa-l vad..iar a doua zi sa ma reindragostesc de el si sa uit de tot ce a fost ,a fost singurul baiat pe care l-am acceptat cu bune si cu rele,cu toate toanele lui.Era ca un ecstasy …iar eu eram dependenta de el.Intr-un final..dupa cativa ani se pare ca incep sa ma reindragostesc,dar
inca imi este frica sa recunosc,probabil ca nu voi mai suferi pentru ca intr-un fel ciudat A m-a facut mai puternica.Dupa saptamani in care el imi zambea de cate ori treceam pe langa el..sau ne intersectam,mi-am dat seama ca se intampla ceva,dupa un timp am inceput sa zambesc de cate ori il vad,am inceput sa ma balbai….imi este frica ca la un moment dat ma voi plictisi sau ca nu voi mai avea rabdare…ne miscam foarte incet.Saptamani intregi doar zambete…azi a mai rasarit un ,,Ceau” scurt.
Probabil ca m-am indragostit…dar ff putin!si in secret.Probabil ca a sosit momentul sa-l las in urma pe A.