Acea fata careia nu-i pasa de lumea si de parerile dure ale sale ci pur si simplu isi asculta instinctul. Nu-i pasa ca-si expune trupul sau la lumina lunii in privelistea tacuta a suspansului si a spaimei, ea doar vrea sa fie o fata normala ca toate celelalte care merge, respira, traieste si mai presus de toate sentimentele, iubeste....Poarta in piept o inima plapanda, firava ce poate fi ranita usor, iar pasii ei ating pamantul, de parca nici macar nu ar exista, prezenta sa tacuta nu poate fi remarcata ci doar rasuflarea sa calda, usor pierduta in adierea lina a vantului. Chipul sau bland ascunde un zambet fermecat, parca rupt din cel mai imposibil ireal. Iti incalzeste sufletul doar cu o privire aruncata din neatentie in urma...dar inima sa iti asculta povestea vietii, apoi usor lacrimile isi fac aparitia pe obrazul ei fin. O doare suferinta ta si poate ca si-ar dori sa numai fi trist, caci si ea a suferit la fel de mult, insa nimic nu poate schimba trecutul. Imagineaza-ti ca noaptea, sub clar de luna, mana sa iti mangaie rana, dar nu poate sa ti-o vindece, deoarece e o simpla fata care-si cauta norocul in inima ta si tot ce poate gasi e numai suferinta. E ca un inger. Cand zboara lin printre nori, mai gaseste o inima franta si aterizeaza in fata ta. Si-ar dori sa poate schimba lumea, dar mai presus de toate, cand dragostea apare, te face orb si mai indiferent ca niciodata, iar durerea iti deschide dintr-odata ochii la realitate. Realitatea nu e dura. Asa a fost din totdeauna doar ca te-ai hranit din vise prea mult timp, iar aceasta fata, pare mai mult ca o iluzie.
Cand apare langa tine o poti vedea si o poti simti numai tu...insa pentru ceilalti va fi doar ....o umbra...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu